Informatii Utile

LEGEA nr. 50/1991 privind autorizarea executarii lucrarilor de constructii – Republicata

Actualizata prin:
– Legea 241/2016 pentru aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 7/2016 privind unele masuri pentru accelerarea implementarii proiectelor de infrastructura transeuropeana de transport, precum si pentru modificarea si completarea unor acte normative (publicata in M. oficial nr. 974 din 06 decembrie 2016)
– Ordonanta urgenta 83/2016 privind unele masuri de eficientizare a implementarii proiectelor de infrastructura de transport, unele masuri in domeniul transporturilor, precum si pentru modificarea si completarea unor acte normative (publicata in M. oficial nr. 964 din 29 noiembrie 2016)
– Legea 197/2016 privind aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 22/2014 pentru modificarea si completarea Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executarii lucrarilor de constructii (publicata in M. oficial nr. 874 din 01 noiembrie 2016)

CAPITOLUL I: Autorizarea executarii lucrarilor de constructii

Articolul 1
(1) Executarea lucrarilor de constructii este permisa numai pe baza unei autorizatii de construire sau de desfiintare, emisa in conditiile prezentei legi, la solicitarea titularului unui drept real asupra unui imobil – teren si/sau constructii – identificat prin numar cadastral, in cazul in care legea nu dispune altfel.
(2) Constructiile civile, industriale, inclusiv cele pentru sustinerea instalatiilor si utilajelor tehnologice, agricole sau de orice alta natura se pot realiza numai cu respectarea autorizatiei de construire, emisa in conditiile prezentei legi, si a reglementarilor privind proiectarea si executarea constructiilor.
(3) Prin exceptie de la prevederile alin. (1) , executarea lucrarilor de constructii cu caracter special, care se realizeaza in baza tratatelor/acordurilor in vigoare la care Romania este parte, se reglementeaza prin aranjamentele de implementare/ acordurile tehnice/intelegerile/memorandumurile de implementare a tratatelor respective, adoptate potrivit legislatiei in vigoare, cu conditia avizarii documentatiei tehnice potrivit legislatiei in vigoare.

Articolul 2
(1) Autorizatia de construire constituie actul final de autoritate al administratiei publice locale pe baza caruia este permisa executarea lucrarilor de constructii corespunzator masurilor prevazute de lege referitoare la amplasarea, conceperea, realizarea, exploatarea si postutilizarea constructiilor.
(2) Autorizatia de construire se emite in baza documentatiei pentru autorizarea executarii lucrarilor de constructii, elaborata in conditiile prezentei legi, in temeiul si cu respectarea prevederilor documentatiilor de urbanism, avizate si aprobate potrivit legii.
(21) Procedura de autorizare a executarii lucrarilor de constructii incepe odata cu depunerea cererii pentru emiterea certificatului de urbanism in scopul obtinerii, ca act final, a autorizatiei de construire si cuprinde urmatoarele etape:
a) emiterea certificatului de urbanism;
b) emiterea punctului de vedere al autoritatii competente pentru protectia mediului pentru investitiile care nu se supun procedurilor de evaluare a impactului asupra mediului;
c) notificarea de catre solicitant a autoritatii administratiei publice competente cu privire la mentinerea solicitarii de obtinere, ca act final, a autorizatiei de construire, pentru investitiile la care autoritatea competenta pentru protectia mediului a stabilit necesitatea evaluarii impactului asupra mediului si a emis indrumarul conform legislatiei privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice si private asupra mediului;
d) emiterea avizelor si acordurilor, precum si a actului administrativ al autoritatii pentru protectia mediului competente privind investitiile evaluate din punctul de vedere al impactului asupra mediului;
e) elaborarea documentatiei tehnice necesare pentru autorizarea executarii lucrarilor de constructii, denumita in continuare documentatie tehnica – D.T.;
f) depunerea documentatiei pentru autorizarea executarii lucrarilor de constructii la autoritatea administratiei publice competente;
g) emiterea autorizatiei de construire.
(3) Autorizatiile de construire pentru retele magistrale, cai de comunicatie, amenajari pentru imbunatatiri funciare, retele de telecomunicatii ori alte lucrari de infrastructura, care se executa in extravilanul localitatilor, se emit cu respectarea planurilor de amenajare a teritoriului, avizate si aprobate potrivit legii.
(31) Autorizatiile de construire pentru instalarea retelelor de comunicatii electronice, precum si autorizatiile de construire pentru instalarea infrastructurilor fizice necesare acestor retele se emit cu respectarea normativelor tehnice prevazute de legislatia privind regimul infrastructurii fizice a retelelor de comunicatii electronice, precum si, dupa caz, pe baza normativelor tehnice privind proiectarea si realizarea constructiilor pe care se amplaseaza acestea.
(4) Prin exceptare de la prevederile alin. (2) se pot emite autorizatii de construire si fara documentatii de amenajare a teritoriului si de urbanism aprobate, pentru:
a) lucrari de modificare, de reparare, de protejare, de restaurare si de conservare a cladirilor de orice fel, cu conditia mentinerii aceleiasi functiuni, a suprafetei construite la sol si a volumetriei acestora;
a1) lucrari de supraetajare a cladirilor cu inca un nivel, o singura data, in suprafata de maximum 20% din suprafata construita desfasurata a cladirilor, cu conditia situarii acestora in afara zonelor construite protejate sau a zonelor de protectie a monumentelor, dupa caz;
a2) lucrari de extindere a cladirilor sociale, de invatamant, de sanatate, de cultura si administrative apartinand domeniului public si privat al statului si unitatilor administrativ-teritoriale, daca extinderea se incadreaza in prevederile regulamentului local de urbanism aferent planului urbanistic general – PUG sau planului urbanistic zonal – PUZ, aprobat, in vigoare;
a3) schimbarea folosintei constructiilor existente, daca noua folosinta corespunde prevederilor regulamentului local de urbanism aferent planului urbanistic general – PUG sau planului urbanistic zonal – PUZ, aprobat, in vigoare;
b) lucrari de reparare privind cai de comunicatie, dotari tehnico-edilitare si altele asemenea, fara modificarea traseului si, dupa caz, a functionalitatii acestora;
c) lucrari de reparare privind imprejurimi, mobilier urban, amenajari de spatii verzi, parcuri si gradini publice, piete pietonale si celelalte lucrari de amenajare a spatiilor publice;
d) lucrari de cercetare si de prospectare a terenurilor – foraje si excavari -, necesare in vederea efectuarii studiilor geotehnice, exploatarilor de cariere, balastierelor, sondelor de gaze si petrol, precum si altor exploatari;
e) organizarea de tabere de corturi.

Articolul 3
(1) Constructiile civile, industriale, agricole, cele pentru sustinerea instalatiilor si utilajelor tehnologice, pentru infrastructura de orice fel sau de oricare alta natura se pot realiza numai cu respectarea autorizatiei de construire, precum si a reglementarilor privind proiectarea si executarea constructiilor, pentru:
a) lucrari de construire, reconstruire, consolidare, modificare, extindere, reabilitare, schimbare de destinatie sau de reparare a constructiilor de orice fel, precum si a instalatiilor aferente acestora, cu exceptia celor prevazute la art. 11;
b) lucrari de construire, reconstruire, extindere, reparare, consolidare, protejare, restaurare, conservare, precum si orice alte lucrari, indiferent de valoarea lor, care urmeaza sa fie efectuate la toate categoriile de monumente istorice prevazute de lege – monumente, ansambluri, situri – inclusiv la anexele acestora, identificate in acelasi imobil – teren si/sau constructii, la constructii amplasate in zone de protectie a monumentelor si in zone construite protejate, stabilite potrivit legii, ori la constructii cu valoare arhitecturala sau istorica deosebita, stabilite prin documentatii de urbanism aprobate;
c) lucrari de construire, reconstruire, modificare, extindere, reparare, modernizare si reabilitare privind caile de comunicatie de orice fel, drumurile forestiere, lucrarile de arta, retelele si dotarile tehnico-edilitare, bransamente si racorduri la retele de utilitati, lucrarile hidrotehnice, amenajarile de albii, lucrarile de imbunatatiri funciare, lucrarile de instalatii de infrastructura, lucrarile pentru noi capacitati de producere, transport, distributie a energiei electrice si/sau termice, precum si de reabilitare si retehnologizare a celor existente;
d) imprejmuiri si mobilier urban, amenajari de spatii verzi, parcuri, locuri de joaca si agrement, piete si alte lucrari de amenajare a spatiilor publice;
e) lucrari de foraje si excavari necesare pentru efectuarea studiilor geotehnice si a prospectiunilor geologice, proiectarea si deschiderea exploatarilor de cariere si balastiere, a sondelor de gaze si petrol, precum si a altor exploatari de suprafata, subterane sau subacvatice;
f) lucrari, amenajari si constructii cu caracter provizoriu necesare in vederea organizarii executarii lucrarilor, in conditiile prevazute la art. 7 alin. (1) si (13) ;
g) organizarea de tabere de corturi, casute sau de rulote;
h) lucrari de constructii cu caracter provizoriu: chioscuri, tonete, cabine, spatii de expunere, corpuri si panouri de afisaj, firme si reclame, copertine si pergole situate pe caile si spatiile publice, anexe gospodaresti, precum si anexele gospodaresti ale exploatatiilor agricole situate in extravilan;
i) cimitire – noi si extinderi.
(2) In vederea simplificarii procedurii de autorizare a executarii lucrarilor de constructii provizorii prevazute la alin. (1) lit. d) , g) si h) , autorizatia de construire se emite in baza documentatiilor tehnice – D.T. cu continut simplificat in raport cu continutul-cadru prevazut in anexa nr. 1.

Articolul 4
Autorizatiile de construire se emit de presedintii consiliilor judetene, de primarul general al municipiului Bucuresti, de primarii municipiilor, sectoarelor municipiului Bucuresti, ai oraselor si comunelor pentru executarea lucrarilor definite la art. 3, dupa cum urmeaza:
a) de presedintii consiliilor judetene, cu avizul primarilor, pentru lucrarile care se executa:
1.pe terenuri care depasesc limita unei unitati administrativ-teritoriale;
2.in intravilanul si extravilanul unitatilor administrativ-teritoriale ale caror primarii nu au niciun angajat – functionar public cu atributii in domeniul urbanismului, amenajarii teritoriului si autorizarii executarii lucrarilor de constructii, in structurile de specialitate organizate conform legii;
a1) de presedintii consiliilor judetene, cu avizul prealabil al secretarului unitatii administrativ-teritoriale sau al persoanei numite de catre prefect in conditiile art. 55 alin. (81) din Legea administratiei publice locale nr. 215/2001, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, in situatiile exceptionale in care lucrarile se executa la imobile situate pe raza unitatilor administrativ-teritoriale unde consiliul local este dizolvat si primarul nu isi poate exercita atributiile:

Puteti citi continuarea AICI

Noutăţi pentru cei care vor să-şi ridice o casă în regie proprie

Cei care vor să își construiască o casă cu etaj  trebuie să ştie că nu mai au voie să o facă în regie proprie. Noua lege în construcţii îi obligă să angajeze un diriginte de şantier, dar şi alţi experţi în domeniu.

Potrivit modificărilor aduse la lege, Inspectoratul de Stat in Constructii este obligat să verifice dacă aceia care își construiesc case respectă sau nu normele de stabilitate și rezistență.

Noua lege a fost votată  de deputaţi, fiind promulgată de preşedinte şi este în vigoare, fiind publicată în Monitorul Oficial.

Pana acum, proprietarul unei noi construcții cu etaj avea nevoie de o autorizaţie şi de un plan al casei şi putea să ridice imobilul împreuna cu vecinii, prietenii şi rudele.

De acum înainte, legea îi obligă pe constructori să respecte mai multe condiții: rezistenţa mecanică, stabilitate, securitate în caz de incendiu, lipsa de poluare, accesibilitatea în exploatare, izolarea termică.

Wienerberger aduce pe piata din Romania o solutie inovatoare pentru constructii de calitate inalta, Porotherm 36,5 TermoPlus, bloc ceramic cu vată minerală bazaltică, realizat din materiale 100% naturale. Performanta termica exceptionala vine sa completeze confortul cautat in locuinte sau birouri, pentru ca acestea nu mai necesita sistem de termoizolatie suplimentar.

Indiferent de anotimp si de conditiile climatice, acest sistem inovativ asigura mentinerea temperaturii optime si a calitatii aerului in incapere, blocurile ceramice fiind 100% naturale, realizate din argila si insertii de vata minerala, din roca vulcanica.
Si de data aceasta tehnologia aplicata de Wienerberger solutiilor si produselor sale contribuie la crearea unui climat sanatos si confortabil in camine sau spatii de lucru. Blocurile ceramice cu insertii de vata minerala bazaltica reprezinta o combinatie de materiale traditionale si tehnologii de ultima generatie, solutia finala fiind rezultatul  experientei de peste 195 de inovatie al Wienerberger.
Pe langa beneficiile aduse mai multor generatii care se bucura de spatiile de locuire sau de lucru, sistemul de zidarie realizat cu blocul ceramic slefuit impreuna cu spuma adeziva Porotherm Profi Dryfix sau mortarul in rost subtire vine si in sprijinul constructorilor care pot executa lucrarile mult mai rapid si la temperaturi scazute de pana la -5℃ (in cazul utilizarii spumei adezive).
Printre alte avantaje importante se numara proprietatile excelente de izolare fonica si protectia impotriva focului, blocurile ceramice Porotherm 36,5 TermoPlus  fiind incadrate la cea mai buna clasa  de reactie la foc, clasa A1 (material incombustibil).

AdePlast a anunţat, printr-o scrisoare deschisă către Guvern şi MDRAP, că decizia de a recomanda folosirea materialelor de construcţii clasa A1, adică a vatei bazaltice, vor distruge industria producătoare de polistiren din România. Recomandarea se face într-un nou act normativ privitor la construcții, care este posibil să fie adoptat de Guvern în viitorul apropiat.

Scrisoarea vine ca un semnal de alarmă asupra deciziei pe care Guvernul va lua probabil începând cu anul viitor.

O consecinţă majoră a acestei decizii va fi nu doar distrugerea industriei de polistiren, ci şi creşterea preţului la termoizolaţii.

Scrisoare deschisă AdePlast :

27 ianuarie 2017

O INDUSTRIE DE PESTE 100 MILIOANE DE EURO POATE FI DISTRUSĂ PRIN ADOPTAREA UNUI NOU ACT NORMATIV PRIVITOR LA CONSTRUCȚII

Sub pretextul unei cerințe considerate funadamentale, “securitatea la incendiu”, Ministerul Dezvoltării Regionale și Admnistrației Publice împreună cu Ministerul de Interne intenționează să introducă un normativ de securitate la incendiu a construcțiilor, Indicativ P118/1, care să fie obligatoriu la proiectarea și realizarea construcțiilor noi și la lucrările de intervenție asupra construcțiilor existente, indiferent de forma de proprietate, destinație, categorie și clasă de proprietate sau sursă de proprietate. Aceste prevederi vor fi obligatorii pentru toți factorii cu atribuții în proiectarea, realizarea și exploatarea construcțiilor (proiectanți, verificatori de proiecte, experți tehnici, executanți, responsabili tehnici cu execuția, diriginți de șantier, proprietari și utilizatori ai construcțiilor, autorități ale administrației publice, organe de control).

Actul normativ nu definește materialele utilizabile cu denumirile lor tehnice și comerciale, ci prin încadrarea în anumite clase de reacție la foc. De asemenea, normativul nu utilizează  și nu impune o clasă de reacție la foc a unui termosistem ca un tot unitar (un ansamblu de produse, grupate, cu rolul de a asigura protecţie termică a pereţilor exteriori ai clădirilor), ci a tuturor materialelor componente. În toată Uniunea Europeană, cerințele de încadrare într-o anumită clasă de foc se referă la termosistem ca tot unitar, ca întreg, nu la componente individuale. Mai mult, în cuprinsul actului normativ se fac recomandări explicite (“Se recomandă utilizarea materialelor şi elementelor de construcţie clasa A1 sau A2-s1d0”), dar voalate, ascunse sub clasa de reacție la foc, de utilizare a vatei bazaltice. Prin aceste recomandări, având acoperire legală, toți proiectanții, verificatorii de proiecte, experți tehnici etc., vor uza, ca pretext, de aceste recomandări pentru a exclude polistirenul.

Prin toate aceste căi se exclude în fapt polistirenul din rândul materialelor care pot fi folosite atât la construcții noi, cât și la cele existente, deci moartea industriei și exclusivitatea vatei bazaltice.

Este de neînțeles cum țări dezvoltate precum Germania, Austria și celalte țări și-au izolat clădirile cu polistiren la un preț cât jumătate din prețul vatei bazaltice, iar România, o țară cu un venit pe cap de locuitor de până la 5 ori mai mic, trebuie să platească dublu și acest lucru, numai dacă vata bazaltică ar fi disponibilă în România la nivelul cererii sau necesităților. Dar nu este, și nu va fi, pentru că în România nu există capacități de producție a vatei bazaltice. În prezent aceasta se importă de câteva firme din Ucraina, Rusia, Slovenia, Ungaria, Germania și Grecia. În schimb, consumul actual de polistiren, fabricat în exclusivitate în țară este de peste 4.000.000 metri cubi. Prin condamnarea la moarte a acestui material, România va trebui să importe vata bazaltică la acest nivel. Imposibil de realizat logistic, gandiți-vă că acest consum ar însemna circa 50.000 de tiruri. Pe de altă parte, o investiție într-o fabrică de vată bazaltică necesită un orizont de așteptare de 2-3 ani până la devenirea ei operațională.

CONSECINȚELE DEZASTRUOASE ALE ADOPTĂRII INDICATIVULUI P118/1

În continuare, consecințele unuei asemenea normative pot fi impărțite în 2 categorii mari:

  1. Consecințe directe, macro, asupra României și cetățenilor ei:
  1. Consecințe asupra României ca țară membră a Uniunii Europene care are obligații clare în domeniul eficienței energetice, ca semnatară a așa-numitei “Directive 20/20/20”. Directiva 2012/27/UE a Parlamentului European și a Consiliului UE privind eficiența energetică, așa-numita “Directivă 20/20/20”, precizează că până în anul 2020 statele Uniunii Europene trebuie să-și diminueze cu 20% emisiile de gaze cu efect de seră, să își crească cu 20% eficiența energetică și să-și producă 20% din energie din surse regenerabile. MDRAP trebuie să trimită Comisiei Europene rapoarte periodice în privinţa economiei  de energie realizate prin reabilitarea termică a blocurilor, dar primăriile nu le transmit. Pe acest considerent, în 3 ani Comisia Europeană probabil că va activa procedura de infringement împotriva României, pentru că până în 2020 trebuie finalizat procesul de reabilitare termică. La mijlocul anului 2015, Comisia Europeană a anunțat declanșarea procedurii de infringement împotriva Ungariei, pe această temă, fiind obligată la plata a peste 15.000 euro/zi.                                                                                  
  1. Consecințe asupra altor situații de urgență la care România este expusă considerate la fel ca și securitatea la incendiu – fundamentale – respectiv inundațiile și cutremurele.

Normativul nu ia în considerare impactul inundațiilor pentru că, în contact cu apa, construcțiile termoizolate cu vată bazaltică devin ruine, spre deosebire de cele termoizolate cu polistiren.

De asemenea, nu se ia în considerare impactul cutremurelor  asupra construcțiilor termoizolate cu vată bazaltică. Datorită densității mult superioare a vatei bazaltice, se încarcă greutatea construcțiilor, și deci se amplifică riscurile în cazul cutremurelor. Și știm cu toții cât de expusă este România la astfel de catastrofe.

  1. Consecințe asupra absorbției fondurilor europene.

Pentru prima dată în calitatea sa de stat membru UE, începând cu anul 2016 (exercițiul financiar 2014-2020), au fost alocate fonduri europene pentru reabilitarea termică a locuințelor. Cetățenii României, proprietarii de locuințe, recunoscuți ca fiind printre cei cu cele mai mici venituri din UE vor fi văduviți de realizarea termoizolării, întrucât, în lipsa producătorilor interni de vată bazaltică și a crizei care se va declanșa din cauza acestui material importat, este limpede că aceste fonduri nu vor putea fi atrase. În plus, în condițiile lipsei capacităților de producție interne, dacă cererea va depăși oferta, importatorii vor crește prețurile de vânzare.

  1. Scumpirea construcțiilor noi și a apartamentelor din blocurile vechi care au fost termoizolate.

Pe lângă faptul că termosistemele cu vată bazalitcă au un cost dublu față de cele bazate pe polistiren, criza care se va declanșa din cauza cantităților mici din piață va crește și mai mult costul acestui material, ca urmare a raportului cerere-ofertă. Toate aceste prețuri se vor reflecta, în final, în creșterea prețului construcțiilor noi, dar și apartamentelor din blocurile termoizolate cu vată. Toate aceste creșteri vor fi, în fapt, nejustificate.

  1. Consecințe indirecte

Întreaga industrie a polistirenului din România, de peste 100 de milioane de euro, va dispărea din cauza unui act normativ nedrept, în condițiile în care nicio țară din lume nu interzice direct sau indirect utilizarea polistirenului. Odată cu ea vor dispărea sau își vor diminua activitatea și industriile din aval – transportatorii, magazinele și punctele de vânzare, constructorii. Deci:

  1. Statul român va pierde impozite și taxe importante încasate de la industriile care vor dispărea sau își vor restrânge activitatea (cele din aval).
  2. Dispariția acestor industrii va conduce la pierderi importante de locuri de muncă, deci apariția șomajului cu efect asupra bugetului asigurărilor sociale. În industria de polistiren lucrează peste 1000 de angajați în producție. La aceasta se adaugă impactul asupra sectorului de logistică. În acest moment sunt peste 50.000 de curse de transport pe an, adică peste 200 de șoferi care fac o cursă zilnic către 13.500 puncte comerciale, care la rândul lor vor avea vânzarile afectate.
  3. Produsă în afara țării și importată, vata bazaltică va conduce la adâncirea deficitului comercial al țării.
  4. Companiile locale și străine care au investit zeci de milioane de euro în industria de polistiren își vor vedea investițiile duse pe apa sambetei. Acest semnal va fi transmis potențialilor investitori străini, deci consecințele asupra atragerii investițiilor străine vor fi dezastruoase.
  5. Statul român riscă acțiuni în justiție din partea a circa 50 de companii producătoare de polistiren și evident plata unor despăgubiri, care vor fi plătite de toți cetățenii săi.

SOLICITAREA CĂTRE GUVERNUL ROMÂNIEI ȘI MDRAP

Drept urmare,  AdePlast SA, în calitate atât de producător de polistiren cât și de importator de vată bazaltică, solicităm de urgență Guvernului României, în ansamblu, și ministerelor implicate, modificarea normativului de securitate la incendiu a construcțiilor, Indicativ P118/1, în sensul alinierii lui la practicile Uniunii Europene, astfel:

  1. Introducerea noțiunii de termosistem sau sistem de termoizolație agrementat național și european și implicit referirea și introducerea de condiții de încadrare într-o anumită clasă de reacție la foc a termosistemului ca tot unitar, ca întreg și nu a părților lui componente, a materialelor.
  2. Obligativitatea folosirii clasei de reacție la foc “E” a polistirenului, așa cum se procedează în toată Europa.
  3. Renunțarea în cuprinsul textului de normativ la orice recomandări de genul “Se recomandă utilizarea materialelor şi elementelor de construcţie clasa… ”, care are caracter anticoncurențial și constituie un pretext pentru avantajarea unui material în detrimentul altuia.

Compania AdePlast trage acest semnal de alarmă în numele industriei pe care o reprezintă, ca lider al acestei industrii. Pozițiile exprimate mai sus sunt împărtășite de producători români de polistiren, precum și de producătorii europeni de materii prime.

Primarul Sectorului 4, Daniel Baluta, a publicat pe site-ul personal lista cu toate cele 70 de de blocuri care vor intra, in lucrari de anvelopare. Pe langa cele 70 de imobile pe care urmeaza sa se monteze, in perioada imediat urmatoare, schelele pentru lucrari, alte 85 de blocuri vor intra in lucrari de reabilitare termica in a doua jumatate a acestui an. Vedeti in continuare listele cu imobilele incluse in programul de reabilitare termica 2016 (Sector 4).

Lista blocurilor din Sectorul 4 la care lucrarile de anvelopare demareaza in martie 2016:

Ordinea în care se reabilitează termic blocurile de locuinţe din Bucureşti a fost întotdeauna motiv de dispută între locatari şi autorităţi. Având în vedere faptul că, cel puţin la nivelul Sectorului 6 nu au mai fost executate lucrări de reabilitare termică de foarte mult timp, noul primar Gabriel Mutu a decis să schimbe criteriile în funcţie de care vor fi anvelopate imobilele, în perioada următoare. Potrivit unei noi Hotărâri de Consiliu Local Sector 6, adoptată la propunerea primarului Gabriel Mutu, administraţia locală va lua în considerare noi criterii după care va fi întocmită lista finală a blocurilor ce vor fi reabilitate termic în sector.

a) Nivelul de performanţă energetică, începând cu blocurile de locuinţe cele mai ineficiente din punct de vedere energetic – conform prevederilor art. 22 alin. (2) din O.U.G. nr. 18/2009 modificată şi completată de O.U.G. nr. 63/2012;
b) Numărul de apartamente, începând cu blocurile de locuinţe cu cel mai mare număr de apartamente – conform prevederilor art. 22 alin. (2) din O.U.G. nr. 18/2009 modificată şi completată de O.U.G. nr. 63/2012;
c) Anul construirii, începând cu blocurile de locuinţe cu vechimea cea mai mare – conform prevederilor art. 22 alin. (2) din O.U.G. nr. 18/2009 modificată şi completată de O.U.G. nr. 63/2012;
d) Sistemul constructiv al anvelopei clădirii, în următoarea ordine:

1. Panouri prefabricate din beton

2. Clădiri mixte construite din beton şi cărămidă

3. Zidărie din carămidă”, se menţionează în proiectul de Hotărâre de Consiliu Local Sector 6.

 

Românii care îşi construiesc sau renovează locuinţele cu materiale ecologice ar putea primi până la 40.000 de lei, potrivit programelor Casa Verde Clasic şi Casa Verde Plus lansate marţi în dezbatere publică de Ministerul Mediului.

Prima componentă a programului lansat în dezbatere publică, Casa Verde Clasic, prevede ca Ministerul Mediului să acorde finanţare pentru instalarea sistemelor de încălzire care utilizează energii regenerabile.

,,Prin acest program, românii pot face trecerea sau completarea sistemelor de încălzire pe care le au acasă cu cele care utilizează energie regenerabilă, respectiv panouri solare sau pompe de căldură. Pentru panouri solare, populaţia primeşte o finanţare de 6.000 de lei, este suficientă pentru achiziţia unui sistem care să asigure apa caldă menajeră într-o casă standard. Am alocat pentru populaţie 50% din bugetul total al programului, (…) care însumează 138 de milioane de lei. Acestă sumă va fi distribuită unitar, în toate judeţele ţării, iar populaţia va depune şi va semna contractul de finanţare la Agenţia de Protecţie a Mediului din judeţul respectiv”, a declarat ministrul Mediului, Cristiana Paşca-Palmer.

Pentru cei care îşi vor monta pompe de căldură, Ministerul Mediului propune decontare până la 8.000 de lei, ceea ce poate reprezenta aproximativ 70-80% din costul de cumpărare şi instalare, susţin reprezentanţii Ministerului Mediului.

Sursa : Mediafax

Atunci cand temperaturile exterioare ajung sub 5 grade celsius, metodele traditionale de turnare a betonului nu mai pot fi aplicate. Temperaturile scazute impiedica procesul de hidratare a betonului astfel impiedicand intarirea betonului. Mai mult, inghetarea apei din amestecul de beton proaspat duce la marirea volumului acestuia si la aparitia fisurilor in structurile de beton.

De aceea, atunci cand temperaturile scad sub 5 grade celsius, este necesar sa se foloseasca metode speciale de preparare si turnare a betoanelor. Cum ar fi :

• Incalzirea unuia sau a tuturor componentelor amestecului de beton (apa, agregate, ciment);

• Protejarea cu o izolatie termica sau cu o metoda de incalzire (abur) a suprafetelor sau sectiunilor turnate;

• Folosirea la prepararea betonului a aditivilor antiinghet.

Aditivii anti-inghet sunt cea mai buna masura luata in cazul in care este neaparat nevoie sa turnati beton in conditii de iarna.

 

Panourile decorative pe baza de lemn sunt panouri acoperite cu un strat de rasini fenolice naturale si aluminiu care le confera acestora o suprafata dura cu un finisaj uniform, fiind proiectate si destinate pentru placarea rapida a constructiilor pe structura din lemn, dar se pot folosi la placarea orcarui tip de perete atat nou cat si mai vechi.

Unde se recomanda

Decorarea peretilor interiori sau exteriori la case, apartamente, institutii publice sau private, banci, hoteluri, baruri, restaurante, birouri, cluburi, amenajari in studiourile de filmare, dar in special la realizarea finisajelor constructiilor pe structura din lemn.

Avantaje

 

  • fonoizolante 20 dB
  • ignifuge clasa E
  • rezistente la umiditate  (panourile tip faianta)
  • rezistente in timp – durata medie de viața 50 de ani
  • usor de intretinut
  • usor de montat- nu necesita munca calificata
  • timp de executie rapid
  • se monteaza pe orice suport rigid , nefiind nevoie de operatii de decopertarea peretilor
  • se pot folosi la decorarea arcadelor
  • micsoreaza spatiul foarte putin (grosimea panourilor este de 6 mm)
  • finisaj ecologic.
  • refolosibile – daca se prind cu holzsuruburi sau dibluri
  • se pot folosi in diverse zone ale casei datorita gamei diverse de modele (faianta, gresie si caramida)

Atentie!

Panourile decorative pe baza de lemn nu se monteaza pe pereti umezi, iar in cazul placarilor exterioare se va aplica o  bariera de vapori intre  panou si perete.

 

Intretinerea panourilor decorative pe baza de lemn

Proprietatile panourilor decorative din fibre lemnoase le confera rezistenta in timp  si protectie fata de alti factori insa pentru un aspect placut si de lunga durata se recomanada protejarea acestora de zgarieturi.

Atunci cand alegeti un sistem de termoizolatie nu alegeti doar prin prisma  pretului. De cele mai multe ori calitatea se reflecta in pretul produselor, iar termoizolarea unei cladiri nu este o operatie care sa se faca anual ci una care trebuie sa fie de durata cat mai mare.

Toate materialele folosite la executia unui termosistem: adeziv, polistiren, plasa de armare, accesorii, amorsa, tencuiala decorativa, trebuie alese cu mare atentie si asta datorita faptului ca vorbim de o investitie pe termen lung. Pentru a intelege mai bine importanta acestei alegeri vom da mai multe detalii despre categoriile de produse folosite la termoizolarea cladirilor. Adezivii folositi la termoizolatii sunt impartiti in doua categorii: adezivi pentru lipire si adezivi pentru spacluire. Cei recomandati pentru spacluire se pot folosi la ambele operatii. Ei au calitati net superioare celor din prima categorie, au rezistenta la ciclurile de inghet-dezghet, au un anumit grad de elasticitate, cei mai multi dintre ei sunt armati cu fibre pentru a se evita fisurarea. Folosirea adezivilor pentru lipire ca masa de spaclu nu este recomandata intrucat acestia fisureaza in timp.

Polistirenul poate fi clasificat dupa mai multe criterii. Primordial de stiut este faptul ca exista polistiren:

  • Extrudat – este acel polistiren galben, roz, verde etc. cu densitate mare (30 Kg/mc) recomandat la termoizolarea pardoselilor, soclurilor, altor zone care necesita o rezistenta mecanica mare. Nu se recomanda la termoizolarea fatadelor.
  • Expandat – este acel polistiren in general alb folosit in mod uzual la izolarea termica a cladirilor. Este bine de stiut faptul ca: acest polistiren, exceptand dimensiunile diverse mai poate fi clasificat dupa calitate si dupa densitatea pe care o are pe metru cub. Astfel pentru izolarea cladirilor este recomandat un polistiren calitate fatada si nu calitate constructii, cel din urma este inferior primului. Aceasta diferenta reiese din procesul de fabricatie. Deasemeni recomandat la termoizolare este un polistiren densitate 15 – 16 Kg/mc. Scazand densitatea se micsoreaza rezistenta mecanica a termosistemului iar marind-o scade permeabilitatea la vapori. Grosimea minima recomandata este de 80 mm.

Ce include un termosistem complet?

Plasa de armare (tesature fibra sticla ) se imparte in mai multe categorii dupa densitatea ei pe metru patrat. Petru termosistem se recomanda o plasa de minim 145g/mp. Plasele foarte ieftine nu au un tratament care sa le confere rezistenta alcalinitatii din adeziv si in timp se “topesc” in adeziv.

Accesoriile: profile de colt cu plasa, profile cu picurator, profil de soclu, dibluri, profile folosite pentru rosturi de dilatare alte tipuri de profile. Tote acestea au roluri bine definite in cadrul unui termosistem bun calitativ.

Profile de soclu – sunt primele care se monteaza la un termosistem. Cu ajutorul unei nivele sunt pozitionate corect, dupa care fixate in dibluri. Odata montate, polistirenul se lipeste mai usor in pozitia corecta atat pe orizontala cat si pe verticala. Folosind profilul de soclu se evita “chiriasii”nepoftiti (soareci, sobolani, alte rozatoare ) care ar putea ravni la confortul oferit de polistirenul din compozitia termosistemului, deasemeni se evita perlingerea apei el fiind prevazut cu lacrimar.

Diblurile – asigura o fixare suplimentara, mecanica a polistirenului

Profile de colt cu plasa – se folosesc pentru obtinerea unor muchii drepte si pentru a suplimenta rezistenta mecanica a acestora. Se fixeaza inainte de plasa de armare pentru ca aceasta din urma sa le suprapuna.

Profile cu picurator – se folosesc la balcoane sau la glafurile superioare ale ferestrelor pentru a impiedica preligerea apei pe partea din interior a balconului sau glafului si deteriorarea acestora in timp. Se fixeaza inainte de plasa de armare.

Profile pentru rosturi de dilatare – se folosesc la imbinarea dintre doua structuri apropiate care actioneaza independent una fata de cealalta.